Treci la conținut


Disponibil 24/7

Disponibil 24/7: 091 234-ELLA

Dieta Gen și ce anume presupune aceasta?

de Dominika Latkowska 01 May 2023 0 comentarii
Gen-Diät und was genau hat es damit auf sich?

CONȚINUT

Unele diete câștigă popularitate, în timp ce altele sunt uitate. Totuși, să fim conștienți că nu există diete miraculoase. Alimentația în sine ar trebui să fie în primul rând un stil de viață, nu doar ceva urmat câteva zile sau luni. De cele mai multe ori, scopul tuturor acestor diete este să pierzi rapid în greutate, ceea ce nu este atât de benefic pentru corp. Probleme precum efectul yo-yo sau renunțarea surprinzător de rapidă la o dietă impusă sunt frecvente. În acest articol vom vorbi despre o alimentație adaptată ADN-ului nostru. Este cu adevărat atât de eficientă?

Ce este dieta genetică?

Este vorba despre faptul că o alimentatie sănătoasă poate însemna ceva diferit pentru fiecare dintre noi. Pentru că fiecare persoană este unică. Unii digeră mai bine proteinele, alții grăsimile, iar alții carbohidrații. Se pare că alimentația cea mai benefică pentru corpul nostru este înscrisă în codul nostru genetic, adică în populara ADN. Dieta genetică și domeniul nutrigenomicii se bazează pe adaptarea alimentației optime în funcție de codul genetic al fiecărei persoane. Nu este o coincidență că poartă numele unei diete personalizate. Este vorba despre eliminarea din dietă a produselor care afectează negativ corpul, dar și despre creșterea celor care sunt cel mai bine tolerate. Trebuie să fim conștienți că este un domeniu relativ nou al dieteticii. Cercetările și dezvoltarea sunt în curs. Este o greșeală să asociem dieta genetică doar cu pierderea în greutate. Scopul acestei inițiative este nu doar reducerea greutății corporale, ci și aducerea confortului alimentației pacienților cu diverse afecțiuni.

Obiectul și domeniul cercetării în genomica nutrițională

Genomica nutrițională este studiul interacțiunii dintre genom și alimentație. Această știință include nutrigenomica și nutrigenetica, care au abordări diferite pentru investigarea acestor relații. În primul caz, este esențial să se determine influența unui anumit tip de aliment asupra expresiei genelor și cum afectează homeostazia corpului și starea sa. Nutrigenetica, pe de altă parte, se ocupă cu identificarea genelor care influențează riscul pentru boli nutriționale precum diabetul, obezitatea sau bolile cardiovasculare. S-a demonstrat că fiecare persoană are o susceptibilitate diferită la acest tip de boli. Un exemplu bun este fumatul și legătura cu cancerul pulmonar. Cei mai importanți factori sunt, desigur, numărul de țigări fumate și durata. Totuși, fiecare persoană este susceptibilă în grade diferite la apariția acestei boli. Nutrigenetica este studiul acestor relații.

Diferențe în genomul uman

Diversitatea fenotipurilor într-o populație este determinată de prezența alelelor, adică a versiunilor alternative ale aceluiași gen. Acesta este unul dintre motivele pentru care oamenii reacționează diferit la influența mediului, stilului de viață sau tipului de alimentație. Aceasta poate fi descrisă pe scurt ca o mutație de nucleotid unic. Genomul uman nu este perfect. Diferențe precum culoarea părului, a ochilor sau a pielii sunt vizibile la prima vedere. Totuși, nu putem verifica în același mod cum reacționează o persoană, de exemplu, la anumite aminoacizi sau cât de susceptibilă este la diabet. Din acest motiv, a fost un eveniment atât de important începerea cercetării ADN-ului uman. Datorită prezenței numeroaselor polimorfisme genetice care influențează dezvoltarea bolilor nutriționale, dezvoltarea unei alimentații individuale bazate pe predispoziții genetice și eficientă în tratamentul sau prevenirea acestor boli este o sarcină extrem de dificilă.

Cum poate ajuta nutrigenomica la prevenirea bolilor?

În prezent, aproape 180 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de diabet. Se estimează că acest număr ar putea crește până la aproape 300 de milioane până la sfârșitul anului 2025. Nu există încă o metodă eficientă de depistare precoce. Totuși, există o lumină la capătul tunelului. Un rol important în manifestarea diabetului îl joacă factorii de mediu, care se suprapun cu predispoziția genetică. Acești factori includ alimentația și activitatea fizică, dar și predispoziția genetică. S-a demonstrat că prezența anumitor gene poate crește riscul pentru această boală. Mai exact, gena TCF7L2, dar și rs12255372 și rs7903146. După cercetări ample, oamenii de știință din Studiul finlandez de prevenire a diabetului au găsit o legătură între prezența acestei gene și un risc crescut de boală. Este important că riscul crește, dar doar dacă nu se iau măsuri preventive.

Cercetare pe persoane din grupul de risc

La studiu au participat 522 de persoane supraponderale cu toleranță la glucoză redusă. Aceste persoane au fost repartizate aleatoriu în grupul de intervenție sau în grupul de control. În primul grup s-a pus mare accent pe măsurile preventive. Pacienții au primit recomandări detaliate privind alimentația și au fost consultați regulat de medici și nutriționiști. Alimentația lor s-a bazat pe limitarea zaharurilor simple, a grăsimilor saturate și pe creșterea cantității de fibre în dieta zilnică. În plus, au efectuat activitate fizică moderată regulată. Grupul de control a primit recomandări generale despre beneficiile pierderii în greutate și creșterii activității fizice. Durata medie a studiului a fost de 3,9 ani. După această perioadă, toți pacienții au fost examinați amănunțit, inclusiv în ceea ce privește modificările genetice. S-a demonstrat că, în ciuda genelor care pot crește riscul de diabet, schimbările în stilul de viață și introducerea unei alimentații adecvate au permis evitarea acestei boli. Concluziile sunt evidente. Predispozițiile genetice pot ieși la iveală, dar doar dacă sunt însoțite de condițiile potrivite. Un stil de viață sedentar și lipsa cunoștințelor adecvate în domeniul nutriției sunt o cale simplă spre dezvoltarea bolilor potențiale.

Există un gen al obezității?

Este puțin mai complex. De fapt, există gene care pot indica un risc crescut pentru obezitate. Aici este similar cu genele care pot determina diabetul. Gene precum FTO, FABP sau FABP2 pot contribui prin efectul lor la obezitate. Vorbim aici, printre altele, despre o susceptibilitate crescută la obezitate, depozitare crescută a grăsimilor și un metabolism mai lent. Aceasta nu înseamnă că persoanele cu un astfel de set genetic nu se pot bucura de sănătate și o siluetă suplă. Atribuirea totul genelor nu are prea mult sens. Acest lucru se datorează faptului că genomul reprezintă doar 10%, iar restul de 90% este stilul nostru de viață, alimentația, activitatea fizică, numărul situațiilor stresante, durata somnului și multe altele. Prin urmare, fiecare are influență asupra faptului dacă oferă corpului condițiile în care predispozițiile genetice se pot manifesta.

Viitorul nutrigenomicii

În viitor va fi posibil să se utilizeze informații despre interacțiunea dintre nutrienți și gene pentru a evalua individual riscurile sau beneficiile consumului anumitor produse sau a unui anumit mod de alimentație. În prezent, cercetarea genomului este foarte costisitoare și va mai dura mult până când o vom folosi pe scară largă. Totuși, are un viitor mare, în special în prevenirea bolilor civilizației sau a cancerului, dar nu numai. De asemenea, predispoziția anumitor persoane, de exemplu într-un anumit sport sau profesie, va fi posibilă, potrivit oamenilor de știință. Întrebările etice legate de dezvoltarea cercetării în nutrigenomică și nutrigenetică merită, de asemenea, luate în considerare. Este vorba despre modul în care sunt obținute și stocate informațiile despre variațiile genetice individuale. Aceasta implică un potențial risc de abuz, doar din cauza codului genetic individual.

Rezumat

Este de necontestat că întreaga umanitate tinde spre dezvoltare. Nutrigenomica este fără îndoială viitorul dieteticii convenționale. Folosită corect, ne va permite ca civilizație să atingem cu siguranță un nou nivel superior. Cine știe, poate apariția bolilor nutriționale va fi redusă semnificativ sau chiar eliminată. Nutriționiștii vor putea crea planuri alimentare precise, adaptate genomului individual al pacienților. Cercetările sunt încă în desfășurare și așteptăm cu interes noi rapoarte.

 

Postarea anterioară
Postarea următoare

Lasă un comentariu

Vă rugăm să rețineți că comentariile trebuie aprobate înainte de a fi publicate.

Cineva a cumpărat recent un

Multumesc pentru abonare!

Acest e-mail a fost înregistrat!

Cumpărați aspectul

Alegeți opțiuni

Biogo.de
Abonează-te pentru noutăți, noutăți 🧪 și oferte exclusive 🎉📬

Vizualizat recent

Opțiune de editare
Notificare de reaprovizionare
this is just a warning
Log in
Cărucior de cumpărături
0 articole